Pastruga

Descriere generala
Pastruga este un sturion de dimensiuni medii, putand atinge o lungime de 2m si o greutate de 80kg. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 1,2-1,5m si cantaresc 10-15kg. Corpul pastrugii este alungit, fusiform, acoperit cu 10-15 scuturi dorsale si 30-35 ventrale, botul lung, ingust si usor comprimat dorso-ventral, gura transversala, buza inferioara intrerupta median, mustatile nefranjurate.  
Coloratie
Mediul de viata isi pune amprenta si asupra coloritului. Astfel, exemplarele marine sunt mai intens colorate decat cele din Dunare. Partea dorsala este neagra-cafenie, deschinzadu-se usor pe flancuri, iar abdomenul alb spre gri.
Hrana
In primii ani de viata, cat inca se afla in rauri sau fluvii, se hraneste cu larve, viermi si crustacei. Dupa ce se intorc in mare se vor hrani cu viermi, moluste, crustacei si pesti mici..
Reproducere
Femelele ating maturitatea sexuala la 10-14 ani, iar masculii la 7-10 ani. Reproducerea are loc in perioada martie-mai, cand migreaza in fluvii sau rauri mari pentru depunerea pontei. Pastruga nu se reproduce in fiecare an.
Localizare
Pastruga populeaza bazinele marilor Caspica, Egee, Azov, Neagra, precum si in majoritatea afluentilor lor. In tara noastra, in perioada de reproducere, migreaza din Marea Neagra in Dunare si in raurile mari (Prut, Siret, Tisa).
Comportament
Pastruga este un peste migrator, parasind apa sarata a marii pentru cea a fluviilor/raurilor in doua etape. Prima migrare are loc in perioada martie-mai, pentru depunerea pontei, iar a doua in perioada august-octombrie. Ziua sta in apropierea substratului, la adancimi mari, iar noaptea urca spre suprafata apei in cautarea hranei.
Pastruga se incruciseaza cu morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), cega (Acipenser ruthenus), si nisetrul (Acipenser gueldenstaedti).