Lostrita

Descriere generala
Este cel mai mare reprezentant al salmonidelor care traieste inca in apele noastre, putand atinge in mod exceptional chiar si  1,5m lungime si 20kg greutate. Pana nu demult, vietuia in multe dintre raurile mari de munte : Olt, Cerna, Lotru, Jiu,etc. In prezent, este rar intalnit doar in Bistrita, Gurghiu, Moldova si Viseu. Datorita numarului extrem de redus, a fost declarata specie pe cale de disparitie (monument al naturii) si in consecinta, protejata prin lege.

Este un peste puternic, cu corpul alungit si gros, aproape cilindric. Capul este lung, bine dezvoltat, comprimat dorso-ventral. Gura foarte mare este prevazuta cu dinti puternici, incovoiati si deosebit de ascutiti, deschizandu-se pana in dreptul ochilor.  Linia laterala este aproape rectilinie.
Coloratie
Partea dorsala este vanata, bruna sau cenusie, flancurile argintii, partea ventrala alb-argintie/cenusie. La exemplarele batrane flancurile au tente rosiatice. Pe cap, operculi si pe partea anterioara a spatelui, sunt prezente mici pete negre, rotunjite. Spre partea posterioara si pe flancuri acestea devin alungite. In timp ce dorsala si caudala au putine pete negre, celelalte inotatoare sunt cenusii-roscate, fara pete.
Localizare
Este un peste specific bazinului dunarean, fiind foarte rar intalnit si in afluentii sai (Slovacia, Austria, Germania, Romania).
Hrana
Peste foarte lacom, hranindu-se cat e tanar cu larve de insecte, insecte si pestisori, iar ca adult in special cu pesti (zglavoace, mrene, pastravi, lipani, cleni, etc.) si chiar pasari mici, soareci, chitcani.
Reproducere
Se reproduce primavara de la jumatatea lunii aprilie pana la mijlocul lunii mai,  odata cu incalzirea apelor.

Dupa ce femela a migrat in susul apei, in zona de depunere a icrelor, isi  va amenaja un ‘cuib’ in albia raului/paraului, unde va depune intre 5000 si 12000 de icre, cu diametru de 4,8-6 mm.
Comportament
Prefera raurile de munte mari, repezi, cu curenti puternici si adancimi mari, bulboanele sau avalul stancilor si bolovanilor rostogoliti in apa, coborand in aval, pe masura ce creste in greutate. Ziua sta ascunsa in gropile adanci, in galeriile sapate de apa in stanca, urmand ca odata cu lasarea intunericului  sa devina foarte active si sa iasa la ‘vanatoare’. Este un peste solitar, hraparet, atacandu-si fara rezerve semenii mai mici (canibalismul cel mai pronuntat, dintre speciile de pesti care populeaza apele noastre, este intalnit la lostrita). Nu se hraneste cu cadavre.