Batca

Descriere generala
Se aseamana foarte mult cu platica, fiind de cele mai multe ori confundate. Are corpul inalt si comprimat lateral, acoperit cu solzi grosi si bine fixati. Ochii sunt relativ mari, gura mica, terminala, orizontala. Pe piept are solzi mici. Linia laterala, foarte putin curbata in jos, este aproape dreapta. Batca are solzii mai mari decat ai platicii, inotatoarea anala mai scurta, iar baza cozii este colorata-n rosu si nu-n cenusiu-albastrui ca-n cazul platicii. In timp ce platica traieste in ape cu funduri nisipoase, langa tufele de stuf si papura, batca se tine mai aproape de maluri sis pre funduri mai maloase.
Coloratie
Inotatoarea dorsala este cenusiu-verzuie, flancurile cenusiu-argintii, cu un puternic luciu metalic, iar ventrala incolora, aproape transparenta. Inotatoarea anala este scurta si rosie, cu varful negru, spate albastrui, abdomen alb stralucitor, ochi argintii, bot specific.
Localizare
Cunoaste o larga pe intreg continentul european. La noi se gaseste pe tot cursul Dunarii pana la varsare, in Delta, baltile si luncile ei inundabile, in complexul lagunar Razelm-Sinoe, in zonele de ses ale raurilor Somes, Mures, Crisuri, Bega, Olt, Arges, Ialomita, Siret, Prut.
Hrana
Se hraneste cu seminte, plante acvatice, moluste si crustacei de mici dimensiuni, rame, viermusi, diferite insecte si larvele lor, resturi vegetale.
Reproducere
Se reproduce in perioada aprilie – iunie, femelele depunand pana la 110000 de icre.
Comportament
Este un peste de card, care prefera pragurile, zonele adanci si curenti slabi, cu substrat nisipos sau malos din imediata apropiere a malurilor, langa stuf si papura. Evita apele cu multa vegetatie subacvatica. Valorifica hrana cu mai putina eficienta, avand un ritm de crestere lent. Pescuitul ei este asemanator celui al platicii. Este folosita si ca momeala vie in pescuirea rapitirilor de talie mare : somn, stiuca, salau, avat. Poate fi pescuita pe perioada intregului an, de primavara devreme pana iarna, inclusiv la copca.