Zvarluga

Este intalnita in paraie, in majoritatea raurilor (Prut, Siret, Bistrita, Mures, Somes, Olt, Tarnave, Niraj, Bega, Arges) si afluentii lor, incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare, Dunare si Delta ei,
Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral, aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa, fiind acoperit cu solzi mici si desi. Acestia lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. Poate atinge o lungime maxima de 15cm si o greutate de 20g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). Pedunculul caudal este scurt. Capul este plat, ascutit, ochii mici, asezati catre ceafa, cu gura orientata-n jos, prevazuta cu 6 mustati. Mustatile de la colturile gurii sunt mai lungi decat celelalte. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit.
Sunt cunoscute inca trei dintre rudele apropiate speciei : fasa mare (Cobitis elongata), sfarleaza (Cobitis aurata radnensis) si dunarita (Cobitis aurata bulgarica).

Dunarita


Sfarleaza

Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. Partea dorsala prezinta intre  21 si 29 pete cafenii, mici. De o parte si de alta a acestei linii mai are doua linii mai inguste, formate din pete mici, dese, aproape unite. Pe mijlocul partilor laterale se disting intre 12 si 20 de pete mari alungite. Pe inotatoarea dorsala si pe coada se afla 5-6 siruri de puncte intunecate, in timp ce inotatoarea ventrala, pectoralele si anala sunt galbui, fara pete. Reproducerea are loc perioada in aprilie-iulie, cand femelele lipesc icrele de plantele acvatice
Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare, cu substrat malos, in mlastini, dar si apele de deal si de munte cu fund malos. Este activa mai ales noaptea, ziua stationand, aproape nemiscata, in apropierea fundului. Se hraneste cu rame, viermusi, moluste si crustacei de mici dimensiuni, larve ale diferitelor insecte, seminte ale unor plante, icre ale unor specii de pesti, materii vegetale.
Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare : somn, salau, stiuca.