Nisiparnita

Este un peste endemic, a carui prezenta a fost semnalata, pentru prima data in tara noastra in 1943. Cunoaste o larga raspandire in cursurile superioare ale principalelor rauri, Olt, Mures, Arges, Sebes, Cerna, precum si in afluentii acestora.  Prefera apele de munte, limpezi, reci, curate, cu substrat nisipos, coborand pana in zona lipanului. Majoritatea timpului sta ascuns in nisip, aproape nemiscat.
Are corpul aproape cilindric, acoperit cu o piele subtire, aproape transparenta, putand ajunge la o lungime maxima de 12cm. Capul scurt, ascutit, este prevazut cu un spin prefrontal foarte subtire, cu doua varfuri alaturate. Gura este mica, prevazuta cu sase mustati, mai lungi ca ale zvarlugii. Spatele are o culoare maroniu-galbuie presarata cu 11-14 pete brun inchis, lateralele, putin mai deschise decat partea dorsala au 8-13 pete mai mici, de culoare  brun-deschis, asezate longitudinal, iar abdomenul este argintiu-galbui. Se hraneste cu viermisori, diferite insecte si larvele acestora, mici crustacei si moluste. Se foloseste ca momeala pentru pescuirea pastravului, avatului, cleanului si lostritei.