Cosacul

Cunoaste o larga raspandire in toate fluviile ce se varsa in Marea Neagra si Marea Caspica. In tara noastra traieste in Dunare, in partea inferioara a raurilor Olt, Mures, Siret, Prut, Somes, Prut, Jiu. Spre deosebire de ruda sa cea mai apropiata, platica, traieste doar in Dunare si zonele inferioare ale principalelor rauri, intrand foarte rar in baltile sau lacurile din lunca inundabila a Dunarii. Nu migreaza din sau in Dunare din alte zone. 
Cosacul isi petrece majoritatea timpului in apropierea substratului, in portiunile cu curent lent, in coturile formate de rauri, in avalul diverselor obstacole naturale (radacini, trunchiuri de copaci cazuti), in apropierea zonelor cu vegetatie bogata, in gropile formate in albia raurilor sau in apropierea malurilor surpate, cu adancimi mari si sapate de curentii puternici. Mai poate fi intalnita si la confluenta dintre apele cu curenti puternici si cele cu cursuri domoale. In aceste zone scormoneste in cautarea hranei alaturi de platica, formand de multe ori chiar si carduri mixte. Toamna tarziu, o data cu racirea apelor, se aduna in carduri si va cauta locurile adanci pentru iernat.
Corpul este lat, inalt, asemanator platicii, putand atinge o lungime de maxima de 40cm. Capul este prevazut cu o gura mica, subterminala. Inotatoarea codala este adanc scobita, cu lobul inferior mai lung decat cel superior. Coloritul difera in functie de madiul in care traieste. Astfel, in zonele in care este prezenta vegetatia culorile vor fi mai vii, mai accentuate decat in cazul unui substrat nisipos. Partea dorsal este albastrui – cenusie, flancurile sunt argintii, iar abdomenul este alb – argintiu. Reproducerea are loc in perioada aprilie – mai, in zonele cu curs lent ale cursurilor inferioare ale raurilor. Femelele lipesc icrele de vegetatia subacvatica prezenta in zona.
Pescuitul cosacului este asemanator celui al platicii, folosindu-se aceleasi nade, momeli si echipamente.