Cunoaste o larga raspandire in mai toate apele de munte de pe continentul european, incepand din zona de jos a pastravului si coborand pana in regiunea dealurilor, preferand paraurile cu ape limpezi, reci, cu substrat tare, nisipos sau pietros.
Este un peste de card care se hraneste cu plancton, diferite insecte si larvele lor, viermi si crustacei de mici dimensiuni, puietul altor specii de pesti (inclusiv puietul de pastrav).
Corpul este aproape cilindric, acoperit cu solzi mici, viu colorati, putand atinge o lungime maxima de 12 cm.
Coloritul difera in functie de mediul in care traieste, majoritatea exemplarelor avand partea dorsala cenusiu – verzuie, lateralele galben – verzui, presarate cu 6 – 10 pete negricioase, foarte apropiate, iar abdomenul argintiu – galbui.
Reproducerea are loc in perioada aprilie – iunie. In aceasta perioada, masculii capata un colorit deosebit, devenind rosii pe abdomen si pe mandibula, iar pe operculi si in imediata lor apropiere, le apar excrescente si pete albe, lucitoare.
Este folosit ca momeala pentru pescuirea pastravului, avatului, cleanului si lostritei.
In 1950 A. Popescu - Gorj a studiat populatia de boisteni din Lacul Rosu, un lac inchis din punct de vedere al circulatiei pestilor si a ajuns la concluzia ca aici s-a format o noua subspecie, sau varietate, si anume :
Phoxinus phoxinus carpathicus. Aceasta afirmatie s-a bazat pe faptul ca boistenii studiati cresteau mult mai mari, atingand chiar si 17-18 cm, iar coloritul lor era diferit de cel al exemplarelor din alte zone. Discutiile cu privire la autenticitatea unei noi varietati nu s-au incheiat inca.
