Cunoaste o larga raspandire pe intreg continentul european, prezenta ei fiind conditionata doar de existenta anumitor specii de scoici.
In tara noastra traieste in toate lacurile si raurile cu apa dulce alaturi de Anodonta cygnea sau Unio pictorum, exceptie facand lacurile sarate si cele alpine.
Fiind cea mai mica membra a familiei Cyprinidae (atinge o lungime maxima de 10cm) se aseamana foarte mult cu puietul de caras, crap si platica.
Are corpul scurt, lat, comprimat lateral, acoperit cu solzi relativ mari. Linia laterala este scurta, intinzandu-se numai de-a lungul primilor 5-6 solzi.
Coloritul acestui peste difera foarte mult in functie de sexul si varsta lui, atingand intensitatea maxima in perioada reproducerii. Spatele este verde-brun sau verde-cenusiu, partile laterale si burta alb-argintii.
Coloritul specific perioadei de reproducere
Anodonta cygnea
Unio pictorum
Longitudinal, pe partile laterale, se intinde cate o dunga verde-albastruie sau negricioasa. Inotatoarea dorsala si cea codala sunt de un cenusiu inchis, iar inotatoarele pectorale si cea ventrala sunt rosii.
Pot fi pastrate in acvarii pe perioada anotimpului rece
In perioada reproducerii, masculii capata un colorit special : spatele si operculele devin violacee, abdomenul si partile laterale capata o nuanta roz-rosiatica, cu straluciri argintii, inotatoarea de sub coada devine rosie, cu irizatii metalice, in apropierea cozii se intinde o dunga de culoare verde, inotatoarea dorsala devine rosiatica, in timp ce pe coada apar puncte mici si negre. Reproducerea are loc din mai pana la sfarsitul lunii iulie. In aceasta perioada, femelele vor depune icrele, printr-un fel de tub aflat inaintea analei, printre valvele scoicii (aici sunt fecundate de masculi), in interiorul ei. Dupa ce ating lungimea de 1cm, alevinii vor parasi adapostul oferit de scoica.
Icre depuse in interiorul scoicilor
O vom intalni in raurile cu curs lent, cu substrat nisipos sau acoperit cu pietris, in zonele cu vegetatie acvatica ale bratelor moarte, lacurilor si baltile inundabile ale raurilor. Fiind un peste foarte timid si fricos, isi gaseste protectia, siguranta si hrana alaturi de semenii sai, formand carduri mari, alcatuite din numerosi indivizi. Se hraneste cu fitoplancton, bucati de plante aflate in descompunere, larve ale diferitelor insect, rame, viermusi, dafnii si alti crustacei de mici dimensiuni.
Este folosit ca momeala vie in pescuirea pestilor rapitori (biban, avat, salau, stiuca, vaduvita, clean, etc.).
