Greierul

Alaturi de coropisnite, greierii  apartin familiei Gryllidae, cunoscand o vasta raspandire in zonele calde si temperate ale globului. Greierul are corpul scurt si gros, capul sau fiind dotat cu antene lungi si ochi mari. In cea mai mare parte a zilei, isi gaseste un ascunzis in locurile mai intunecoase, pe sub pietre, in crapaturi ale scoartei sau printre plante. Se deosebesc de celelalte insecte prin modul in care se deplaseaza (prefera saritul in locul zburatului) si prin sunetele emise (sunetul specific, ascutit si patrunzator, este produs prin frecarea elitrelor). Prin frecarea aripilor groase se naste "cantecul " greierilor. Greierele are doua perechi de aripi : aripile dinspre exterior sunt groase, tari si sunt folosite pentru protejarea celei de a doua pereche de aripi transparente, subtiri, folosite pentru zbor. Greierii au trei perechi de picioare (primele doua perechi sunt scurte, iar cele din spate sunt mai lungi decat intregul corp si foarte puternice). O alta parte sensibila este formata din cele doua antene asezate la cap, folosite pentru miros, pipait si uneori pentru auz.

Dupa imperechere, femelele depun sute de oua din care va iesi noua generatie. Micii pui de greier devin adulti intr-o perioada care variaza de la o rasa la alta, intr-un interval cuprins intre 60 si 90 de zile. In tot acest rastimp, ei arata - chiar de la iesirea din ou - exact ca adultii, inaintarea in varsta observandu-se doar prin cresterea corpului si, proportional, a greutatii. Hrana greierilor este extrem de diversa : unii “vaneaza” insecte sau mananca resturi de animale moarte (sau menajere), dar cei mai multi se hranesc cu plante. Astfel, micul cantaret provoca destule necazuri agricultorilor, “atacand” in grupuri foarte numeroase culturile si lasand in urma terenuri “rase” de plante...

Cei mai cunoscuti greieri din tara noastra sunt cei de casa, de camp si de pestera. Greierul de casa (Gryllus domesticus) masoara cel mult 2 cm lungime, este galben-maroniu (cu trei dungi intunecate pe cap) si mananca aproape orice gaseste prin resturile din bucatarie. Greierele de camp (Liogryllus campestris) traieste pe pajistile salbatice, ajunge la 2,5 cm. lungime si este aproape negru, cu nuante maronii. Acesta se hraneste cu plante suculente, cu tutun, cartofi si mazare, cu plantele din gradinile de zarzavat sau cu arbustii din pepiniere, fiind considerat daunator. Greierii de pestera (Rhaphidophoridae) pot fi considerati atipici pentru specia lor. Au ochii foarte mici, adaptati la  intuneric, nu zboara, iar corpul lor este prevazut cu antene si mustati aproape de patru mai mari decat lungimea lor, cu ajutorul carora navigheaza si isi localizeaza hrana.

Foarte folosit ca momeala in pescuitul sportiv este greierele de camp, fiind foarte apreciat de clean, mreana, somn, crap.