Vizibilitatea in apa depinde de transparenta si de cantitatea de lumina care patrunde prin straturile ei superioare. Luminozitatea unui lac are o influenta majora asupra locuitorilor lui. Sursele naturale de lumina sunt soarele, luna si stelele. Gradul cel mai inalt al iluminarii este influentat de anotimpuri si de pozitia soarelui pe cer, astfel, vara atingandu-se maximum, iar iarna valoarea minima.
Razele luminoase care scalda stratul superior al apei sunt divizate astfel : o parte sunt reflectate de oglinda apei, iar o parte reusesc s-o patrunda. O data cu schimbarea pozitiei soarelui pe bolta cereasca, se modifica si unghiul de refractie al razelor luminoase si implicit cantitatea de lumina care patrunde prin suprafata apei.In concluzie, cu cat soarele se inalta pe cer, cantitatea de raze luminoase reflectate va scadea, iar cand este aproape de a apune aceasta va creste, raspunzandu-se astfel intrebarii " de ce intunericul apare mai repede in apa decat la suprafata ei ?".
Cum apa lacurilor nu este niciodata absolut pura, o mare cantitate de lumina este retinuta de de plancton, de praful din aer, de particulele de sol aduse in urma inundatiilor, de bulele de aer precum si de diferiti compusi chimici dizolvati in apa. Pe masura ce adancimea apei creste, lumina patrunde din ce in mai greu.
Cand suprafata apei este involburata, la o adancime cuprinsa intre 2 si 5m, apar reflexe luminoase produse in urma refractiei puternice a razelor solare in valuri. Densitatea apei fiind cu mult mai mare decat cea a aerului (de aproximativ 770 de ori), razele luminoase care patrund in apa se refracta, micsorand totodata unghiul optic. Aceeasi inversare are loc si-n cazul pestilor care-si indreapta privirea catre suprafata apei : percep toate obiectele la aproximativ o treime din dimensiunea reala. Aceste deformari si translatii a imaginilor nu apare si-n cazul pasarilor care se hranesc cu pesti. Ele-si vor rata tina numai in cazul in care ataca pestii sub un unghi diferitde 90 de grade (daca nu plonjeaja perperdicular in apa).
Cum lumina nu se raspandeste in apa la distante mari, majoritatea pestilor sunt miopi. In mediul acvatic, ochiul uman vede la aceeasi distanta ca si cel al pestilor, in ambele cazuri limita razei de vizibilitate este determinata de cantitatea de lumina si amplificata de transparenta apei (vara cea mai mica, iar iarna sub gheata, de pana la doua ori mai mare decat vara). Cu toate ca pestii nu sesizeaza conturul real al obiectelor la anumite distante, acest miopism este compensat de perceperea miscarilor din apa si de deasupra ei. De exemplu, printr-o apa perfect limpede, distantele maxime la care anumite specii de pesti pot detecta obiectele-n miscare sunt urmatoarele : cleanul la 8,5m ; pastravul, rosioara, bibanul, stiuca la 8m ; crapul la 7m ; somnul la 6m.
Datorita transparentei reduse ale majoritatii lacurilor din tara noastra, s-a constatat ca pestii vad la distante relativ mici chiar si in cazul unei ape linistite, pana la 3m. La aparitia celor mai mici valuri, acuitatea imaginii la pesti scade sau chiar dispare, si o data cu aceasta si posibilitatea lor de vedea obiectele de deasupra apei. Gradul de iluminare a apei este decisiv in determinarea razei de vedere a pestilor (vad mult mai bine pe o vreme insorita decat atunci cand cerul este intunecat, acoperit de nori). Orice pescar stie ca rezultatele cele mai bune se obtin pescuind pe o apa putin tulbure. Atunci pestii sunt mai putin prudenti si suspiciosi, raza lor de vedere reducandu-se pana 10-20 cm.
Examinand constructia ochiului pestelui, descoperim un aparat fotografic cu sticla mata, in care obiectivul indeplineste rolul cristalinului, iar sticla mata, ca si retina, inregistreaza imaginea. Pentru examinarea unor obiecte situate la distante mari, pestii retrag cristalinul spre retina, iar pentru cele situate in apropiere, vor deplasa cristalinul mult spre inainte. Ochiul pestelui, in conditii normale are o raza de vizualitate de aproximativ 1m (vede cu mare acuitate, cristalinul este mult avansat si dezveleste corneea, cuprizand un camp vizual sub un unghi de 170° pe orizontala si 150° pe verticala).
