Foarte putini pescari realizeaza influenta majora pe care o are vantul asupra modului de hranire al pestilor. Regasim frecvent mentionat in literatura de specialitate ca vanturile care bat dinspre rasarit (est) si miazanoapte (nord) influenteaza negativ pescuitul, iar cele dinspre apus (vest) si miazazi (sud) sunt deosebit de favorabile. Schimbarea directiei vantului aduce si schimbarea temperaturii aerului. De aceea, vanturile care aduc o racire a aerului, produc schimbarea conditiilor termice ale mediului si scaderea temperaturii apei, provoaca o scadere a intensitatii de hranire a majoritatii pestilor (pestii resimt schimbarile de temperatura ale apei in zecimi de grad). Se mai cunoaste si ca fiecare specie de peste are o valoare optima a temperaturii in care se hraneste cel mai bine. Sa luam ca exemplu urmatorul caz : presupunem ca temperatura apei este de 15s C si se porneste brusc un vant rece care scade temperatura pana la 10s C. Aceasta schimbare are ca efect imediat, stoparea hranirii stiucilor si bibanilor si accentuarea apetitului mihaltilor. Speciile de pesti termofili (crap, caras, lin,etc.) sunt foarte sensibili la schimbarile bruste de presiune si temperatura, reactionand printr-o disparitie rapida de la locurile in care se hranesc. In schimb, cand vantul bate dinspre miazazi (sud) si temperatura creste, hranirea pestilor termofili se intensifica, dar au de suferit pestii termofobi (care nu agreeaza caldura). De obicei, stabilizarea circulatiei aerului atrage dupa sine o crestere a apetitului tuturor pestilor.
In majoritatea cazurilor, vanturile aduc, pe langa schimbarea temperaturii aerului, si precipitatiile. Motiv pentru care, primavara devreme si toamna tarziu se recomanda pescuitul in zilele insorite. iar vara, cand numarul zilelor insorite consecutive este foarte mare, vremea optima de pescuit este cea cald ponderata, innorata sau chiar ploioasa.
Datorita intensitatii si directiei vantului, pe apa, apar curenti cu/si vartejuri.Cei mai intensi curenti se formeaza intre insule, sensul lor fiind intotdeauna invers fata de cel al vantului. Vanturile puternice dau nastere curentilor turbionari, care scad intensitatea hranirii pestilor. Pentru a-i evita, vom cauta golfurile calme si ochiurile mari de apa inconjurate de stuf, acesta formand un paravan contra vantului si a curentilor. In aceste locuri, pestii vor sta la limita dintre adancimile mari si cele mici (praguri), orientati cu capul inspre curent.
S-a constatat ca pestii musca excelent cu cateva ore (4-5 ore) inainte de furtuna, dupa care nutrirea lor inceteaza brusc pana la aparitia descarcarilor electrice si a averselor puternice. Acest comportament se poate explica prin faptul ca pestii percep schimbarea circulatiei aerului inainte ca aceasta sa se produca. Daca trecerea furtunii aduce o schimbare a directiei vantului, vor trece 3,4 sau chiar 8 ore pana cand pestii se vor hrani din nou (in aceasta pauza, pestii rapitori digera intreg continutul stomacului si dureaza intre 3 si 4 ore, iar cei pasnici pana la 8 ore).
In timpul verii, dupa o perioada prelungita de calduri mari, in care nici vantul nu adie, cantitatea de oxigen din apa scade si odata cu ea si apetitul pestilor (toti pescarii trebuie sa fi intalnit macar o data “balta moarta”). Aceasta situatie se remediaza imediat ce se porneste un vant racoros care sa oxigeneze apa. Tot datorita vantului, in golfuri este adunata o cantitate foarte mare de plancton, care dupa ce moare si se descompune, va incepe sa consume oxigen si va intoxica apa. Cum au resimtit lipsa oxigenului, toti pestii vor parasi acel loc.
Cand vantul va bate inspre un mal malos, valurile vor spala din mal numeroase larve care atrag pestii. Intr-un astfel de loc vom cauta platici si babusti mari, carasi,bibanei,etc. Cand vantul provoaca valuri mari pe toata suprafata apei, vom cauta golfurile linistite. Pe un astfel de timp, platicile si linul se vor aduna si adaposti in apropierea malului inspre care bate vantul, iar albitura sub malul dinspre care bate vantul.
Vanturile si ploile pot produce cresterea si/sau scaderea nivelului apei. Astfel, daca o crestere a nivelului apei este insotita si de tulburarea acesteia apetitul pestilor va scadea (impuritatile aflate in suspensie in apa se vor depune pe branhiile pestilor, ingreunandu-le astfel respiratia), iar daca nivelul apei e scazut este recomandata nadirea (pestii migreaza spre locuri noi, adunandu-se in bancuri mari, dupa care vor pleca-n cautarea nadei).
