Temperatura apei, in cazul apelor statatoare, se schimba in continuu, in functie de conditiile atmosferice si anotimpuri.Se stie ca apa se incalzeste relativ usor, dar se raceste mult mai incet decat aerul sau pamantul. De asemenea, stratul de apa incalzit sau racit pana la temperatura de 4°C, se deplaseaza in jos, formand astfel primul strat de deasupra fundului apei. Deasupra lui se plaseaza in continuare straturile de apa cu alte temperaturi decat cea de 4°C, formand astfel un circuit.
Vara, razele soarelui incalzesc suprafata apei astfel : grosimea stratului superior incalzit este cu atat mai mare cu cat apa este mai rece si mai limpede. Aproape de fundul apei regasim stratul de apa cu temperatura cea mai apropiata de 4°C. Un astfel de sistem se numeste stratificatie de vara (simpla).
Toamna, datorita racirii aerului, scade si temperatura apei in stratul superficial. Pe masura ce apa se raceste, isi mareste greutatea si coboara, locul ei fiind luat de un strat de apa mai calda, deci mai usoara care provine din straturile mai adanci. Aceasta circulatie a apei se repeta pana in momentul in care toata apa ajunge la temperatura de 4°C (de obicei se-ntampla-n luna noiembrie), astfel avand loc nivelarea de toamna a temperaturilor.
Acest fapt nu dureaza foarte mult, aerul continuand sa se raceasca pana la aparitia pojghitei de gheata. O data cu venirea iernii, apa de sub stratul de gheata ajunge la temperaturi apropiate de 0°C, urmatata fiind de straturile cu apa din ce in ce mai calda, mergand pana la 4°C in apropierea fundului. Acest sistem se numeste stratificatie de iarna (inversa).
O data cu aparitia primaverii si implicit a topirii ghetei, stratul superficial se va incalzi pana la 4°C si va incepe circularea apei ca si toamna, numai ca-n sens invers. Acest fenomen continua pana cand intervine nivelarea de primavara a temperaturilor.
In cazul lacurilor adanci, in stratul superior al apei (pana la adancimea de 5m) temperatura scade foarte lent, intre 5 si 10m scade brusc, iar la adancimi mai mari de 10m temperaturile sunt uniforme. La circulatia apei contribuie si vantul (apar cu precadere primavara si toamna) prin producerea curentilor de suprafata sau a vartejurilor. Astfel are loc uniformizarea temperaturilor apei.
In cazul lacurilor putin adanci, stratificarea termica are loc doar in zilele calduroase, fiind de scurta durata, datorita vantului si noptilor racoroase, care conduc la uniformizarea temperaturilor. Astfel, pe parcursul unei singure zi, intalnim variatii ale temperaturilor specifice unui ciclu anual in cazul lacurilor cu adancimi mari.
Verile foarte calduroase au ca efect pastrarea temperaturilor intre 16 si 18°C, de la jumatatea lunii august pana la inceputul lui octombrie. Pastrarea acestor limite ale temperaturii apei, are ca rezultat stationarea bancurilor de albitura mica si implicit obtinerea unor rezultate exceptionale la pescuitul pestilor rapitori. Temperatura optima de hranire a pestilor pasnici este de 24°C. De valorile temperaturii apei depind hranirea, ritmul de crestere si inmultirea pestilor. Oxigenarea uniforma a apei se realizeaza de obicei la inceputul verii si la finele toamnei. O alta sursa de alimentare cu oxigen o constituie vegetatia acvatica (plante, alge) si unele bacterii care in contact cu lumina degaja in apa oxigen pur.
